Succesul final al unui demers de afaceri depinde adesea de rezultatul negocierilor, deoarece determină termenii, acordurile și satisfacția generală a tuturor părților implicate. În timp ce mulți oameni cred că negocierile sunt o competiție în care o parte câștigă și cealaltă pierde, în realitate, negocierile implică un amestec mai complex de câștig și pierdere. Negocierile câștig-câștig și câștig-pierde au fiecare propriile caracteristici distincte și rezultate potențiale. În domeniul negocierilor corporative, cheia triumfului constă în descoperirea unor puncte comune și în căutarea activă a soluțiilor care să aducă beneficii reciproce pentru toate părțile implicate. Rezultatul final al aproape toate negocierile cu două părți poate fi clasificat ca câștig-pierde (una dintre părți beneficiază în detrimentul celeilalte), pierde-pierde (ambele părți sunt mai proaste după negociere) sau câștig-câștig (ambele părți vin în față). Dacă acest lucru eșuează, nu s-a ajuns la niciun acord și părțile sunt nevoite să caute soluții alternative. În timp ce atingerea situațiilor de câștig-câștig rămâne obiectivul final, înțelegerea complexității fiecărui rezultat și utilizarea strategiilor eficiente este esențială. Prin promovarea unei culturi a colaborării și a comunicării deschise, companiile pot maximiza valoarea, pot cultiva relații solide și pot deschide calea pentru succesul pe termen lung.
În timp ce mulți oameni consideră negocierile ca la o competiție în care o parte câștigă și cealaltă pierde, în realitate, acestea implică un amestec mai complex de câștig și pierdere. Rezultatul aproape al tuturor negocierilor cu două părți poate fi clasificat ca câștig-pierde (una dintre părți beneficiază în detrimentul celeilalte), pierde-pierde (ambele părți sunt mai proaste după) sau câștig-câștig (ambele părți ies înainte) . Dacă negocierea eșuează, nu s-a ajuns la niciun acord și părțile sunt nevoite să caute soluții alternative.
(Acest lucru va incepe un test gratuit de 2 saptamani - nu este nevoie de card de credit)
Frecvent, în această situație, ambele părți au încercat să fie învingătoare, fără prea multă luare în considerare pentru cealaltă parte. Este posibil ca ambele părți să fi ajuns la un acord cu un obiectiv dorit și un punct de „deplasare”. Într-un scenariu câștig-pierde, o parte se încadrează în acest interval țintă (sau chiar îl depășește), iar cealaltă parte se încadrează sub intervalul țintă.
Observați că aceste rezultate apar atunci când ambii sunt împinși sub punctul lor de „deplasare”, terminând cu ambele părți să piardă bani și să experimenteze un rezultat nedorit. Un astfel de scenariu apare adesea atunci când oamenii nu sunt conștienți de cele mai bune opțiuni alternative ale lor sau negociază împotriva propriilor interese. Factori precum constrângerea și informațiile asimetrice pot contribui, de asemenea, la situații de câștig-pierde. Această abordare, caracterizată de o mentalitate competitivă și de sumă zero, își propune să asigure cel mai bun scenariu pentru o parte, fără a ține cont de interesele celeilalte. Un exemplu de rezultat câștig-pierde ar putea fi atunci când un cumpărător negociază o reducere semnificativă a prețului de la un furnizor, ceea ce duce la scăderea marjelor de profit pentru furnizor. În schimb, o strategie câștig-câștig încearcă să creeze soluții care să beneficieze toate părțile implicate. Recunoaște că percepțiile asupra situației sunt relative și că corectitudinea este esențială pentru ca o situație să fie considerată ca având loc în mod echitabil. În dilema clasică a prizonierului, de exemplu, cel mai bun rezultat ar fi ca ambele părți să coopereze și să fie eliberate, dar așteptările scăzute și lipsa de încredere fac ca realizarea unei astfel de situații de câștig-câștig să fie mai puțin probabilă.
Adoptarea unei abordări pierde-pierde în negocieri poate duce la finaluri nesatisfăcătoare pentru toți cei implicați, deoarece se concentrează pe poziții rigide și nu reușește să exploreze soluții colaborative care maximizează valoarea. Într-un scenariu Lose-Lose, ambele părți recunosc poziții de negociere în afara intervalelor lor țintă. Dacă negociatorii nu reușesc să ajungă la un acord, ambele părți pot ajunge în poziții mai proaste decât atunci când au început negocierile, acest lucru este adesea inclus ca un rezultat pierde-pierde. Acest lucru se întâmplă adesea atunci când colaborarea și comunicarea eficientă eșuează.
Dacă una sau ambele părți nu pot pleca, dar nu sunt dispuse să facă concesii, ambele vor fi forțate să facă față consecințelor slabe ale neîncheierii unui acord. Alternativ, ambele părți ar putea fi prea repede să facă concesii, ajungând la un compromis echitabil, dar în detrimentul ambelor părți. De asemenea, dacă ambele părți se înșeală în privința beneficiilor oferite de cealaltă parte, ele pot ajunge la un acord pe care ulterior ajung să îl regrete. Un exemplu de situație de pierdere-pierdere ar putea fi atunci când două companii se angajează într-un război de licitație pentru un contract, crescând prețul dincolo de ceea ce este rezonabil pentru oricare dintre părți.
În acest scenariu, ambele părți urmăresc să obțină rezultate care se încadrează în intervalele lor țintă, rezultând acorduri reciproc avantajoase. Acest lucru ar putea implica atingerea unui mediu echitabil sau elaborarea de soluții creative care să îmbunătățească poziția ambelor părți.
Scenariile de câștig-câștig apar atunci când ambele părți înțeleg valoarea unei afaceri bune și au obiective compatibile, crescând probabilitatea unui rezultat pozitiv. Deși există riscul de a încerca să împingă cealaltă parte într-o poziție de pierdere, părțile recunosc adesea că aceste rezultate sunt cele mai stabile și durabile. Astfel de rezultate creează o situație echitabilă și relativă în care ambele părți beneficiază, reducând șansele de conflicte viitoare.
Cei implicați într-o situație de câștig-câștig au un stimulent comun de a se angaja în negocieri viitoare și de a stabili o relație de lucru reciproc avantajoasă. De exemplu, atunci când două companii negociază un acord de parteneriat care le sporește cota de piață și profitabilitatea, aceasta exemplifica o situație de câștig-câștig în care ambele părți înțeleg importanța creării de soluții benefice.
Această strategie implică prioritizarea câștigurilor reciproce, promovarea comunicării deschise și căutarea activă de soluții de colaborare care să răspundă nevoilor și intereselor tuturor părților implicate. Exemple convingătoare ale acestor situații la locul de muncă implică scenarii în care angajații și angajatorii găsesc soluții reciproc avantajoase care sporesc satisfacția angajaților, promovează productivitatea și contribuie la succesul general al organizației.
Următoarele sunt câteva exemple de situații câștig-câștig:
Exemplele de situații câștigătoare pentru studenți care învață negocierea pot include proiecte de grup în care colaborarea duce la rezultate îmbunătățite ale învățării sau discuții în clasă care promovează schimbul de cunoștințe și gândirea critică între toți elevii.
În teoria jocurilor (aplicarea modelării matematice la competiție și luarea deciziilor), unele competiții, sau jocuri, sunt numite „ sumă zero ”. În jocurile cu sumă zero, un jucător poate beneficia doar în detrimentul egal al altui plătitor. Un exemplu în acest sens este împărțirea unei resurse finite; fiecare creștere a stocului unui jucător trebuie luată din stocul altui jucător. Deoarece resursa poate fi transmisă doar între jucători, orice schimbare de la o divizie egală va fi o situație câștig-pierde.
Nu toate jocurile sunt cu sumă zero. De fapt, multe situații din lumea reală, chiar și cele competitive, pot fi rezolvate într-un mod care să permită ambelor părți să iasă înainte. Aceste jocuri cu sumă diferită de zero sunt cele care permit cooperarea, economiile de piață și activitățile pro-sociale.
Imagine Craftsy Corp. negociază cu Alexa pentru a-și vinde widget-urile artizanale. Echipa lor experimentată de curatori consideră că are un produs grozav cu mult potențial. Singurul punct de lipire din contract este numărul de widget-uri de care Craftsy Corp. are nevoie de la Alexa pentru afacere.
Widgeturile artizanale necesită forță de muncă, așa că a fost greu pentru Alexa să-și extindă afacerea. Ea are doar 250 de widget-uri în stoc și probabil ar putea să facă încă 250, dacă ar fi nevoie, înainte de a rămâne fără fonduri. Craftsy Corp. trebuie să înceapă cu cel puțin 1000 de widget-uri pentru a acoperi costul fix al aducerii Alexa la bord.
Să vedem posibilele rezultate ale acestui scenariu.
(Acest lucru va incepe un test gratuit de 2 saptamani - nu este nevoie de card de credit)
Nu toate conversațiile se pot termina spre satisfacția ambelor părți, dar o soluție câștigătoare pentru toate părțile este mult mai probabilă cu o anumită planificare înainte de întâlnire. Pentru următoarea discuție, încercați să utilizați Storyboard That pentru a imagina scenarii și alegeți unul care să ducă la un rezultat dorit. Storyboard-urile sunt un instrument excelent pentru a prezenta interesele și comportamentele prezise ale ambelor părți. Această explorare poate dezvălui dacă negocierea este un joc cu sumă zero, cum ar arăta un rezultat de succes și unde ar fi cel mai bine să pleci.
Dacă doriți să aflați mai multe despre negocieri și despre cum vă puteți îmbunătăți rezultatele, consultați articolul nostru despre Ajungerea la da și negocierile bazate pe principii.
O situație câștig-pierde se referă la o negociere sau un rezultat în care o parte își atinge obiectivele dorite, în timp ce cealaltă parte suferă o pierdere sau este dezavantajată.
O situație câștig-câștig este o negociere sau un rezultat în care ambele părți beneficiază și își ating obiectivele dorite.
O situație de pierdere-pierdere este un scenariu în care toate părțile implicate experimentează consecințe sau rezultate negative.
Dilema prizonierului este un exemplu clasic de situație de pierdere-pierdere în soluționarea conflictului în care două persoane, acționând în interes propriu, fac alegeri care duc la un rezultat suboptim pentru ambii. Ea subliniază importanța cooperării și a dezvoltării încrederii în cadrul negocierilor pentru a evita astfel de scenarii.
Diversitatea culturală poate influența stilurile de negociere, normele de comunicare și procesele de luare a deciziilor. Este crucial să înțelegem și să respectați diferențele culturale pentru a naviga în mod eficient în negocieri și pentru a construi relații productive în diverse medii corporative.
În negocierile corporative, înțelegerea și utilizarea exemplelor de strategii comune de negociere, cum ar fi ascultarea activă, explorarea alternativelor, stabilirea de obiective clare, construirea de relații și găsirea unui teren comun sunt esențiale. Aceste strategii urmăresc să încurajeze colaborarea și să obțină rezultate reciproc avantajoase. Cu toate acestea, impactul dinamicii puterii nu poate fi trecut cu vederea. Dinamica puterii poate influența rezultatele negocierilor într-un cadru corporativ, deoarece părțile cu mai multă pârghie sau autoritate pot avea un avantaj, ceea ce poate duce la mai multe situații de câștig-pierde. Prin urmare, navigarea dinamicii puterii devine crucială în negociere, concentrându-se pe interese, menținând o comunicare deschisă și căutând soluții de colaborare care să răspundă nevoilor și preocupărilor tuturor părților implicate. Folosind strategii eficiente de negociere, luând în considerare dinamica puterii, corporațiile pot crește șansele de a obține rezultate favorabile și de a construi relații mai puternice.